daydream in a cup

Se ia una  bucată din afirmaţiile celor de la FMI , se amestecă bine şi se bea în loc de cafea:

“România nu este o ţară bogată. Nu îşi poate permite un sector public de tip Mercedez Benz, dar îşi poate permite un sector public de tip Dacia. Nu este nicio problemă cu Dacia, este o maşină foarte bună. Sectorul public trebuie limitat la capacitatea de plată pe care o are bugetul”, a declarat Jeffrey Franks în cadrul conferinţei de presă organizate la finalul misiunii de evaluare.

În primul rând, nu este o ţară bogată pentru că nici bogăţiile naturale nu mai sunt ale ei.
Da,  de acord. Ia să dea înapoi parlamentarii, senatorii, deputaţii şi toţi cei din posturi “meritate” în care au ales prin “aleşi de popor” : maşinile pe care le schimbă asemenea şosetelor şi numai Dacii nu sunt; vacanţele în Brazilia, Peru etc; studiile în străinătate ale copiilor -că doar nu vor învăţa într-o ţară unde învăţământul este la pământ şi nu are vreo universitate în top 500 -; să nu-şi mai crească salariile la fel de des ca preţurile şi impozitele…..ş.a.m.d.

Acum, despre un altfel de comportament, la fel de frumos şi plăcut:

Colegii din mijloacele de transport. N-am găsit altă …rimă?!

Mai ales genul acela care chiar dacă nu coboară la prima staţie, nici nu se dau o ţâră mai în spate ca să ai şi tu loc şi să nu vezi  constelaţii atunci când se deschide uşa. [Asta îmi aminteşte de o istorioară de a lui Dan Puric pe care am auzit-o&văzut-o ieri-din seria Aiud-, mai exact  de aceasta]

Sau cei care îşi fac loc cu coatele în abdomenul altora , doar pentru că alţii sunt nesimţiţi şi nu se dau mai în spate sau la o parte. Şi dacă le răspunzi că nu mai ai unde să te duci, mai ai parte şi de priviri răutăcioase până cobori, adică cum îndrăzneşti să mai şi răspunzi.

Nu zic că nu găseşti şi indivizi care să se împingă şi în spate, spatele tău zic, doar pentru că :

1. -sunt în etate
2. -le este lene să te întrebe dacă cobori şi tu
3. -pe baza punctului 1 , consideră că noua generaţie este doar de nesimţiţi şi astfel numai ei au drepturi.

Editare: nu că mi-ar fi ruşine nici cu cei tineri, care şi ei stau lipiţi de om precum ghiozdanul de elev, sau dau din coate să se bage în faţă când vine metroul şi mai nou sunt tare supăraţi când nu pot trece de cel din faţă, care are şi el în faţă oameni în etate. Eh, nimeni nu este perfect, nu?

Şi vorbim de autobuze &metrou la ora 7.00-7.30 a.m.

Pornind de la articolul lui T.Morar despre acei indivizi care ajung pe ecrane din te miri ce motive şi care au revoluţionat bineînţeles roata, încerc să-mi dau seama cine le-a dat titulatura actuală, care valorează mai mult decât un serviciu, cea de vedetă : televiziunea sau telespectatorii?Dacă telespectatorii, pe ce criterii?În ce priveşte televiziunea, ştim deja care sunt criteriile, anume : audienţă,audienţă şi ………ce să fie oare?…..audienţă.

Nu înţeleg nici de ce se justifică realizatorii/televiziunile că asta e ceea ce doresc cei de acasă…poate de acasă de la ei, pentru că pe mine nu poate decât să mă uimească prostia “vedetelor” de a intra şi a crea n scandaluri de parcă televiziunea ar fi piaţa lor în care-şi spală hainele murdare, ca şi cum  chestiile astea ar îmbogăţi cultural sau financiar pe cei care stau şi privesc de acasă.

Dar cine ştie, poate o să asistăm la naştere unui nou tip de emisiuni “culturale”, în care întrebările pentru câştigarea premiului vor fi exact cele inspirate din viaţa “intimă”, “pasională” a celor ce apar la televizor, a politicienilor şi a te miri cui. Iar dacă nu şti să răspunzi, probabil vei fi noul tip de analfabet…..

Până la urmă, cred că nici nu ştiu de ce mă mai mir, având în vedere  evenimentele din istoria naţională [posibile deoarece nu sunt sigură de veridicitatea lor, aşadar....], cum ar fi :

O controversa similara, dar fara impact international, o ridica si chestiunea ipoteticelor tablite dacice din aur de la Sinaia. Se pare ca, in secolul al XIX-lea, in jurul anului 1873, au fost descoperite, fie in cadrul unor lucrari efectuate la temelia Manastirii Sinaia (pe locul unui fost altar al cultului zalmoxian?), fie la saparea fundatiei Castelului Peles, un numar neprecizat de tablite de aur cu inscriptii dacice.
După ce au fost copiate pe alte tăbliţe, dar de plumb, o parte ar fi fost topite de Carol I (căruia îi fuseseră dăruite de premierul Lascar Catargiu) pentru a finanţa construcţia reşedintei sale montane, în timp ce altă parte ar fi fost depozitate în tezaurul Băncii Naţionale şi ar fi luat drumul Moscovei, împreună cu Cloşca cu puii de aur şi alte valori, în timpul momentelor critice de la finalul primului Război Mondial.

(Preluare de pe Descopera.ro)

Să mai zică cineva că nu respectăm până la a cinsti istoria ……Suntem patrioţi, ce pitpalacu’.

Subiectul mă face să mă gândesc şi la cărţile vândute de şi cu diverse ziare. Sincer, m-ar interesa o analiză, comparativă desigur, între emisiunile cu “vedetele de sticlă” şi vânzările de cărţi. Nu că bieţii patroni de ziare nu ar avea nimic de câştigat din vânzarea de cultură sau că românii nu ar fi şi snobi, doar merg la biserică postiind dar nu pierd ocazia să se înjure ca la uşa cortului şi asta tot la biserică.