daydream in a cup

Foto: Marius"Michel" Mihalache (http://www.flickr.com/photos/michel2233/)

În urmă cu 20 ani, în decembrie 1989 , a avut loc ceea ce numim încă ….Revoluţie. Acum 20 de ani , aveam 8 ani şi înţelegeam că evenimentul are legătură cu Ceauşescu.

Ce mă mai necăjisem în urmă cu o săptămână sau 2,când mi se luase cravata de pionier [probabil că nu mi facusem tema, sau nu ascultasem ce mi spusese tovarăşa-şefă de Gestapo, nu alta-..motivul nu mi-l mai amintesc],  iar când a început Revoluţia m-am gândit bineînţeles că avea legătură cu cravata mea [deh, copil de 8 ani], care probabil o şi declanşaşe.

Mii de oameni au murit, iar sacrificiul lor este folosit numai în campanii electorale, pentru atragerea de voturi sau pentru amplificarea grandomaniei

Şi dacă există oameni în România care considera că Iliescu ar trebui judecat pentru ce s-a întâmplat la Revoluţie, acesta se întreabă: “Cine ar putea să mă judece pe mine în legatură cu Revoluţia română?”. Dacă s-ar încerca judecarea lui, acest lucru “ar provoca un protest general în întreaga ţară“, crede Ion Iliescu.

20 de ani fără un rezultat clar, fără cinstirea memoriei celor care au murit-decât  ca motiv de paradă, fără judecarea celor care au tras în popor,  fără găsirea/recunoaşterea vinovaţilor.

20 de ani-verdictul lui Brucan, poate un verdict prea optimist, unul care ne dădea speranţe când nu mai era cazul.

Iar după 20 de ani….?

Foto:Marius"Michel"Mihalache (http://www.flickr.com/photos/michel2233/)

De ce ?
Adică în afară de faptul că la noi nu există vreunul asemănător la comportament politic cu Obama?
Pentru că n-avem cu cine!
Vorbeam ieri cu Paul despre politicieni şi iniţiativa celor de la Caţavencu (regizată ori ba-prea apare brusc, în prag de campanie electorală) .
Read the rest of this entry »

Ieri, de onomastică adică.
Când am primit un trandafir. Dacă mă gândesc bine,n-am mai primit de mult flori, mai ales în afara serviciului şi deci la ocazii gen onomastică şi zi de naştere.
Hai poate şi la unele întâlniri, dar totuşi.
Read the rest of this entry »

September 21st, 2008
On Sunday I attended Leonard Cohen’s concert. I don’t know how to say this, but this has been the most superb heart rending concert ever.
The songs went straight to the heart, together with the warm voice of the maestro and modesty of a man of big value.
Now I understand why they were all crying -the public and himself- during the concert in Israel.
Don’t thik I should have been surprised by his modesty, as person and as star, but I can’t be amazed
that in a world full of falsity, and lack of common sense, there are also beautiful people (and I m referring to inner beauty), with common sense, modest and awsome.
And I haven’t seen all these things only at Cohen’s, but also during the Adams and Juanes concerts.
With the risk of sounding too….soapy, there was a beautiful magic between the maestro and public.
And the moment we *the public* all started to sing “Happy birthday”, his look and happiness, were priceless *yes, VisaCard moment*.
All the times he would say “Thank you friends”, my hear would soak.
Or what about the respect and admiration he has for the band that accompanies him on concerts?
I think, that to sing besides Cohen , is, apart from an honour, a pleasure.
How much energy he can have at 74 years! When I’ll grow and I ll be 74, I want to have the energy he had at 74, during the concert he held here.
I hope God will grant him many years to come, and to us more years to see him.
And the way he would hop, while coming back to bis (3,4 times).

By the way, I intended to write about a faculty reunion : I met one of my faculty teachers at the concert. After 4 years she didn’t change too much, or at all, and has such a sweet baby girl.
On this occasion I also inaugurated the business cards *which, after 3 tries and nagging , came out well*.
If you didn’t come on 21st of September to the show of the maestro, you don’t know what you lost

Comics: Ryan Shomher and Co.

De când  cu salariile profesorilor şi criza mondială economică, totul pare s-o fi luat razna în România.

Analişti politici peste economici, preşedintele camerei derutaţilor, psd, pnl şi tot aşa au făcut cu rândul pe la televiziuni.

Şi to(n)ţi se plângeau că ne afectează criza, că nu avem bani, că mărirea pensiilor va duce la o criză mai acută.

Ei, fix de pensionari se lovesc.

Şi ne deranjează că se măresc pensiile bătrânilor sau salariile profesorilor (eu le-aş mări numai pentru riscul la care îi supun îngeraşii de elevi). Excelentă logică.

Actualizare: http://www.mediafax.ro/politic/senatorii-vor-buget-pe-2009-peste-limita-mef-din-care-sa-cumpere-instalatie-de-purificare-a-aerului.html?1687;3278596

Duminică am fost la concertul susținut de Leonard Cohen.
Cum să zic, n-am mai fost la un concert mai sfâşietor de superb.
Read the rest of this entry »

Prima data vroiam sa-i dau titlul nemultumire.Nu a mea, ci a celor pe care ii intalnesc, sau citesc.

Inca o lamurire : acest post nu este unul patriotic si nu se vrea .

Am observat de la o vreme-vremea despre care este vorba nu stiu daca e aia cu UE….- ca se poarta ..sa fii satul de tara si sa folosesti tot pe felul de adjective precum ” jegoasa”, “mizera”, etc.

Din cate stiam eu , asa sunt aia care sunt la putere, si care se asigura ca tara asta o sa ramana fara nimic-se includ si locuitorii cand zic nimic- le sunt aplicabile cele mai de sus. Tara , atat cat am vazut-o eu, e una frumoasa si aparte,in felul ei.

Sincer , sper sa ajung sa o vad toata.(oamenii o strica-am zis eu asta?).

Adevarul este ca suntem campioni in a fi nemultumiti, a vorbi de rau, sa omoram si capra vecinului, etc.

Stau si ma gandesc ,cum ar fi fost ca Romania sa fie precum Somalia. Unde nu ai ce manca..unde bolile iti dau tarcoale, unde vulturii-pasarile, nu folosesc metafore,bine?-asteapta sa mori-nu ca aici nu ar fi la fel,cu pensionarii, medicamentele compensate, conditiile de trai, etc-,moartea la fiecare pas, nebagarea in seama, sida, s.a.Sa mai adaug uitarea?

Sau Basarabia, unde daca vorbesti limba romana esti bagat la inchisoare, daca spui verde in fatam cu putin “noroc” poti sa canti ” When the saints go marching in”, acompaniat de ingeri .

Cum am mai zis la inceput, acesta nu este un post patriotic. Si eu m-am tot gandit sa plec din tara asta. Si ma mai gandesc ocazional. INsa daca asta se va intampla , nu mi prea doresc sa ajung sa spal wc uri. Si asta nu pentru ca as fi fitoasa, insa umbla vorba ca am fi cu totii egali. Iar atat timp cat am facut o facultate am pretentia sa fiu tratata cum trebuie, sa primesc un serviciu -credeati ca o sa zic job, nu?-care sa mi convina si sa nu ma injoseasca. Sa fiu tratata ca si ceilalti angajati.